''Sfântul Mare Mucenic Gheorghe'' este sărbătorit în fiecare an la data fixă de 23 aprilie. Întrucât anul acesta sărbătoarea a coincis cu Sâmbăta Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, zi de post, meditaţie şi intensă pregătire duhovnicească pentru sărbătoarea Învierii Domnului, sărbătoarea se amână pentru a doua zi de Paşti.Astfel, potrivit învăţăturii Sfântului Marcu, egumenul Mănăstirii Sfântul Sava, sărbătoarea Sfântului Gheorghe se amână pentru luni, în Săptămâna Luminată. Astfel, la sfârşitul Triodului se menţionează: ''De cade Sărbătoarea Sfântului Gheorghe vineri sau sâmbătă în Săptămâna Sfintelor Patimi sau în Duminica Sfintelor Paşti (când Sfintele Paşti se serbează la 25, 24, sau 23 aprilie) atunci slujba sfântului se amână şi se cântă cu cea a praznicului Învierii, din Penticostar, în a doua zi de Paşti, (luni în Săptămâna Luminată), aşa precum arată învăţătura din Penticostar.''
''Sfântul Mare Mucenic Gheorghe'' este un sfânt martir, pomenit de aproape toate Bisericile tradiţionale, de obicei pe data de 23 aprilie. Patron al unui număr de ţări, regiuni şi oraşe. ''Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George'' s-a născut în Capadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. Mai multe date nu se cunosc cu certitudine, neexistând nici un document al epocii, care să conţină date despre viaţa sa. Ceea ce se ştie despre el a fost scris ulterior.
S-a înrolat în armata romană şi, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin faptele de arme. În ciuda decretului împotriva creştinilor, emis de Diocleţian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-şi mărturisească public credinţa creştină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemniţat şi supus torturii pentru a-şi renega credinţa. Loviri cu suliţa, lespezile de piatră aşezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălţămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou şi toate celelalte torturi nu au reuşit să-l facă să renunţe la credinţa sa.
Martorii suferinţelor Sfântului Gheorghe, uimiţi de puterea sa de a rezista la durere, au renunţat la credinţa în zeităţi păgâne, îmbrăţişând creştinismul. O dovadă a sfinţeniei sale o reprezintă o minune săvârşită de Sf. Gheorghe în timpul întemniţării sale. Atingând trupul unui deţinut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, să se creştineze. Întrucât Sf. Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunţării la creştinism, Diocleţian a ordonat omorârea prin decapitare a Sf. Gheorghe şi a soţiei sale.
În conştiinţa populară românească, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi sfinţi, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase oraşe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentă şi pe steagul Moldovei medievale trimis de Ştefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos.
Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului). Este totodată patronul Angliei, al Georgiei şi al Moscovei. În Lituania, Sf. Gheorghe este venerat ca protector al animalelor, iar în unele regiuni ale Spaniei ziua sfântului se serbează cu mese bogate şi cu daruri.
De Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, peste un milion de români isi sărbătoresc onomastica.
Noi, Parohia ''Sf. M. Mc. Gheorghe'' Mlenauti, Com. Hudesti, Protopopiatul Darabani suntem bucurosi ca-l avem pe acest Sfant ocrotitorul parohiei mentionate anterior.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu